Chirurgie
oftalmologică

Este o afecțiune oculară deranjantă pentru pacient, cu prognostic vizual bun și recuperare rapidă. Aceasta se manifestă prin scăderea progresivă a vederii ca urmare a opacifierii rapide a cristalinului (lentila ochiului). Poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la seniori, fapt care le îngreunează activitatea zilnică obișnuită până la dependență de însoțitor.

Cataracta congenitală/ a tânărului trebuie depistată și operată cât mai devreme pentru a conserva cât mai mult din vedere.

Operația de cataractă se realizează după un consult și o evalua atentă prealabilă și constă în extracția cristalinului natural opacifiat și înlocuirea acestuia cu unul nou, artificial, calculat în funcție de parametri pacientului, ocazie cu care se pot corecta și viciile preexistente ale pacientului (miopie, hipermetropie, astigmatism), dar și prezbiopia asigurând, în lipsa altei patologii oculare, independența față de ochelari.

În funcție de opțiunea pacientului, se pot alege cristaline artificiale monofocale pentru vederea la distanță sau bifocale, trifocale sau EdoF (cu focus extins) pentru o vedere la distanță, dar și intermediar sau pentru aproape.

Operația nu necesită internare și decurge cel mai frecvent cu anestezie topică (picături), este nedureroasă, eficientă și sigură. Recuperarea funcțională vizuală este rapidă asigurând independența pacientului.

În funcție de opțiunea pacientului, se pot alege cristaline artificiale monofocale pentru vederea la distanță sau bifocale, trifocale sau EdoF (cu focus extins) pentru o vedere la distanță, dar și intermediar sau pentru aproape.

Operația nu necesită internare și decurge cel mai frecvent cu anestezie topică (picături), este nedureroasă, eficientă și sigură. Recuperarea funcțională vizuală este rapidă asigurând independența pacientului.

Este o afecțiune oculară care poate să apară la orice vârstă, dar mai frecvent după vârsta de 40 de ani. Se caracterizează prin creșterea presiunii intraoculare având ca efect distrugerea progresivă și ireversibilă a fibrelor nervului optic cu pierderea consecutivă a vederii. De cele mai multe ori boala este imperceptibilă, nedureroasă.

Tratamentul este medicamentos sau cu laser, iar în stadii avansate și decompensate medicamentos, singura opțiune rămâne tratamentul chirurgical. În majoritatea cazurilor constă în crearea unui drenaj al umorii apoase din interiorul ochiului (lichidului ocular) în spațiul subconjunctival (extraocular). Acest lucru se poate realiza clasic prin trabeculectomie sau cu ajutorul unor dispozitive artificiale de drenaj (shunturi, valve).

Scăderea vederii sau modificarea frecventă a dioptriilor la ochelari trebuie să atragă atenția asupra unei posibile patologii corneene ectatice care trebuie diagnosticată prin controale periodice la medicul oftalmolog și tratată încă din stadiile incipiente. În lipsa unui tratament adecvat, boala poate evolua cu scăderea importantă a acuității vizuale, necesitând transplant cornean. Keratoconusul și degenerescența marginală a corneei (pellucida) reprezintă cele mai frecvente patologii corneene ectatice.

• Keratoconusul este o distrofie corneană ectatică (adică deformează corneea) care debutează în general la tineri, adolescenți cu scăderea acuității vizuale și evoluează progresiv până la aproximativ 35 de ani. În ultimii ani s-a observat o creștere a numărului de cazuri inclusiv după această vârstă.
• altă afecțiune ectatică corneană este degenerescența marginală a corneei (pellucida), întâlnită după vârsta de 50-60 de ani însoțită de scăderea progresivă a acuității vizuale.

Depistate în stadii incipiente, aceste afecțiuni beneficiază de tratamente de stopare ale evoluției (tehnica Cross-Linking), iar în stadiile mai avansate se pot asocia tehnici de corecție a defectului indus prin implantare de segmente intracorneene sau de lentile intraoculare.

Se adresează afecțiunilor intraoculare situate în spatele cristalinului la nivelul corpului vitros până la retină (hemoragii în vitros, opacități importante, degenerescența vitreană avansată, dezlipirea de retină, hemoragii preretiniene sau retiniene, tracțiuni, fibroze preretiniene, gaură maculară, degenerescența retiniană periferică etc.). În funcție de afecțiune, tehnica constă în curățarea conținutului globului ocular, curățarea membranelor și a fibrozelor, a sângelui, reașezarea retinei dezlipite cu gaze sau unei de silicon, fixarea ei cu laser.

Strabismul este o afecțiune congenitală sau dobândită, care apare la copii la orice vârstă și uneori la adult. Consultul oftalmologic este recomandat la orice vârstă atunci când observați o deviație anormală a privirii copilului dumneavoastră sau la vârsta de un an dacă există antecedente familiale de strabism sau tulburări de refracție (ochelari).

În urma consultului oftalmologic se evaluează acuitatea vizuală, refracția oculară, gradul deviației strabice și se stabilește atitudinea terapeutică care poate consta în corecția optică(prescripția de ochelari), tratamente de ameliorare a acuității vizuale (dezambliopizare) și/sau intervenție chirurgicală.

În cazul pacienților adulți, strabismul poată să apară în urma unui traumatism, accidente vasculare cerebrale însoțite de pareze/ paralizii, inflamații, infecții locale etc. Tratamentul constă în intervenție chirurgicală care se efectuează la minim 6 luni de la apariția deviației.

Pterigionul este o degenerescență conjunctivală care apare mai frecvent la persoane care lucrează în medii expuse la iritanți: agricultură, construcții etc., poate să aibă componentă ereditară în general la persoane mai în vârstă. Se caracterizează prin apariția unui pliu conjunctivo-vascular, congestiv, mai frecvent în unghiul intern al globului ocular și la nivelul corneei nazale, cu alterarea aspectului estetic , lăcrimare, disconfort. În cazuri avansate poate fi afectată și vederea. Tratamentul constă în excizia chirurgicală, autoplastii și aplicarea de substanțe antimitotice în vederea reducerii riscului de recidivă.

Pinguecula este o distrofie conjunctivală și constă în acumularea de material gras, lipidic la nivelul conjunctivei în vecinătatea corneei.

Tumorile conjunctivale pot fi de mai multe tipuri și localizări și se tratează prin excizie chirurgicală simplă cu limită de siguranță sau prin procedee de autoplastie în funcție de dimensiuni. Fragmentul recoltat se trimite la laborator pentru precizarea formei histopatologice.

Se adresează atât cazurilor cu patologie palpebrală (entropion, ectropion, chalazion, tumori palpebrale), cât și celor cu implicații preponderent estetice sau funcționale (ptoza palpebrală, blefarochalazis, dermatochalazis, asimetrii, lagoftalmie etc). În toate situațiile se urmărește corecția defectului sau îndepărtarea formațiunii prin abordare în general cutanată și ameliorarea sau conservarea aspectului estetic. La final pielea se suturează necesitând extragerea firelor după 5-7 zile.

Patologia căilor lacrimale se manifestă atât la adulți cât și la copii prin epiforă (lăcrimare), prezență de secreții mucoase sau mucopurulente care se accentuează la presiunea exercitată la nivelul regiunii sacului lacrimal. La copilul mic (săptămâni, luni) cauza cea mai frecventă este imperforația canalului nazo-lacrimal, care persistă după naștere, situație care corectează prin sondajul căii lacrimale, perforația membranei și lavaj. În lipsa tratamentului pot să apară complicații la nivelul sacului lacrimal, dacriocistită cu necroza sacului și a tegumentului. La adult, frecvent apare atrofia punctului lacrimal ca urmare a conjunctivitelor recurente care necesită deschiderea lui chirurgicală. Afectarea căilor lacrimale sau sacului lacrimal cu suprainfectarea lui (dacriocistită acută sau cronică) necesită tratament chirurgical de deschidere a sacului lacrimal direct în meatul nazal sau protezarea căilor lacrimale (ex. proteze Masterka).